Zbor

Cand ei urcau pe ringul de dans, toata lumea disparea. Parea ca nu ating podeaua, ca zboara, cu aceleasi aripi, cu acelasi suflet. Doi ochi mari, albastri, ii urmareau mereu cu admiratie si uimire muta si isi doreau ca la un moment dat sa traiasca si ei acelasi zbor. Inca isi mai doresc asta. Si stiu ca, in ciuda tuturor obstacolelor, vor gasi aripa lipsa la un moment dat.

Mi-e dor de ei. Mi-e dor de tine. In fiecare clipa, in fiecare zi…  Fly high, daddy!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s